Ultima ORA! Elena Udrea a anunțat că are Covid chiar înainte de ultimul termen în procesul finanțării campaniei electorale din 2009

Elena Udrea are Covid-19 și nu se va prezenta vineri la ultimul termen în procesul de corupție legat de finanțarea campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale din 2009.

Curtea de Apel București a amânat vineri judecata ultimului termen al procesului legat de finanțarea campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale din 2009, după ce apărătorul inculpatei Elena Udrea a arătat că aceasta s-a infectat cu Covid-19.

În mai 2017, procurorii DNA au trimis-o în judecată la instanţa supremă pe fostul ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului Elena Udrea, pe care o acuză de instigare la luare de mită şi spălare a banilor.

Alături de ea, au mai fost trimiși în judecată fostul secretar general al Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului Gheorghe Nastasia, fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Tulcea Victor Tarhon, pentru luare de mită, Ioana Băsescu, fiica cea mare a fostului preşedinte Traian Băsescu,

pentru instigare la delapidare şi instigare la spălarea banilor şi Ioan Silviu Wagner, director general al unei societăţi comerciale cu capital majoritar de stat, pentru delapidare.

De asemenea, DNA a dispus trimiterea în judecată a lui Dan Andronic pentru mărturie mincinoasă şi favorizarea făptuitorului.

Care sunt acuzațiile DNA

Procurorii menţionează în rechizitoriu că în cursul anului 2009, în contextul campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale, au fost colectate sume de bani provenite din infracţiuni de corupţie, delapidare şi evaziune fiscală care au fost folosite, ulterior, pentru plata unor servicii prestate în campania electorală.

Potrivit procurorilor, legătura dintre persoanele care obţineau banii pe cale nelegală şi prestatorii de servicii legate de campanie era făcută de către Elena Udrea, care, la momentul respectiv, conducea un staff de campanie informal al unuia dintre candidaţi şi, din această poziţie, coordona atât

achiziţiile de servicii de campanie, cât şi persoanele care au acţionat că intermediari pentru plăţile realizate, astfel încât sumele de bani să ajungă la societăţile prestatoare.

Remiterea foloaselor infracţionale era disimulată prin contracte fictive încheiate cu firme care prestau în realitate servicii în cadrul campaniei electorale, respectiv publicitate stradală, tipărire de afişe,

reclame publicate în mass-media, realizarea unor pagini de internet, monitorizarea presei, organizarea de spectacole şi prestarea de servicii de consultanţă, menţionează procurorii DNA.

CITEȘTE ȘI...